CNC parseria ho MESSC Fo Formasaun Ba Dosente Husi Universidade VI

banner 120x600

(Díli) Mudansa-Centro Nasional Chega (CNC) ho Ensinu Superior Siensia no Kultura (MESSK), Servisu hamutuk hodi fo formasaun ba manorin sira kona-ba materia haat (4) formasaun ne’e ho modelu Training Of Trainners (TOT sigla Inglesh).

“Ha’u Hanoin formasaun ida ne’e nu’udar etapa tuir mai husi etapa primeiru ne’ebé maka Centru Nasional Chega (CNC), halo elaborasaun ba kurikulu ba Ensinu Superior liu-liu materia ha’at (4) hanesan , istória Direitus Umanus, Edukasaun da Paz, nomós Justisa Tranjito formasaun ne’e ho modelu Training Of Trainners (TOT sigla Inglesh),” Dehan Diretór Ezekutivu CNC Hugo Maria Fernandes ba Jornalista salaun CNC Tersa- Feira (30/07/24)

Nia haktuir, ema hotu hatene Ensinu Superior sira liu-liu Universidade sira iha Timor ne’e maioria sidauk iha materia kona bá istoria Direitus Umanus, Edukasaun bá Paz, nomós Justisa Tranjitor, entaun iha parseria ne’ebe maka Centro Nasional Chega (CNC), halo ho Ministériu Ensinu Superior Siensia no kultura (MESSK) husu ba Sentru Nasional Chega atu bele elabora kurikulu ida ne’e.

“Elaborasaun hahú husi tinan kotuk iha fulan rua liu ba ne’e finaliza ona modul ne’e hetan ona apresisaun husi Ministru, ida ne’e mak hanesan hotu-hotu akompañia fulan ida ne’e ita kontinua halo fali nota intendimentu ho Ministériu Ensinu Superior Siensia no Kultura (MESSK),agora etapa ida ohin ne’e formasaun ba loron ha’at (4) ne’e fó formasaun ba dosente sira husi Universidade sira ne’ebe mak iha interese atu hanorin materia iha sira nia Universidade, sira ne’e mai husi Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL), Universidade da Paz (UNPAZ), Universidade De Dili (UNDIL), Institutu Superior de Filosofia e de Teolojia (ISFIT), Institutu São João de Brito, nomós INFORDEPE,” Nia relata

Nia salienta, formasaun ida ohin loron to’o loron ha’at (4) ne’e nu’udar introdusaun ida ba sira ne’ebe maka atu sai fali formador, tanbá materia foun presiza iha uluk formasaun bá Dosente sira bele hanorin iha sira nia Universidade no iha Fakuldade nomós aban bain rua, iha tan intereses husi Universidade sira seluk mak sira sei sai fali formador ba Dosente sira seluk.

Hanoin primeira sira laos Dosente foun sira iha envolvimentu ho Centru Nasional Chega (CNC) iha tempu naruk nia laran sira mós la’os foin mak hanorin sira hotu iha esperensia hanorin sira balun hanorin materia ho modul ha’at (4) ne’e iha materia istoria maka foun,maibé Direitu Umanus, Justisa Tranjitor no Edukasaun bá Paz, ne’e balun sira hanorin ona, ho sira nia esperensia hanorin iha universidade sira nia esperensia envolvimentu ho Centru Nasional Chega (CNC),” tenik Nia

Diretor Ezekutivu hatetetn, iha tempu naruk loron 4 ne’e sira nia kalkulasaun ne’e sufisiente,tanbá la’os CNC fó formasaun ba estudante,maibé formasaun ba Dosente sira ne’ebé maka hatene ona oinsa mak atu lori materia ne’e ba hanorin estudante sira.

Formadores sira ne’ebé ohin fo formasaun ba formandu husi universidade sira mak hanesan ita nia formadora Marisa Gonsalves husi Universidade Quimbra Portugal, formadora ne’e mós membru konsellu Asessoria Internasional ida ba Centru Nasional Chega (CNC), nia mak elabora kurikulu ida ne’e, dau-daun ne’e nia nu’udar dosente bá materia istoria iha universidade Quimbra,nia iha koñesementu ne’ebé diak kona ba Timor-Leste,” Nia dubliña

Nune’e, nia mós hetan apoiu husi Diretór ezekutivu AJAR José Luis Oliveria ne’ebé hamutuk ho nia fó apoiu ba elaborasaun materia ida ne’e hetan elaborasaun husi ema ne’ebe maka iha konesementu kona-ba kontekstu timor nian, materia 4.

Materia 4 ne’e mós la’os materia ne’ebé maka jeral kona-bá topiku ne’e,maibé materia ne’e ita kontekstualiza ho situasaun timor nian,istoria timor nian barak liu situasaun justisa tranjitoriu iha timor oinsa maka prosesu harii dame iha timor nomós istoria Direitus Umanus sira iha Timor-Leste, hanesan ha’u dehan materia ne’e la’os materia obrigatoriu,tanbá lei baziku Ensinu Superior ne’e labele impoin kurikulu ida ba Universidade sira, tanbá Universidade sira ne’e iha autonomia atu harii rasik sira nia kurikulu, ohin hanesan partisipasaun husi Ensinu Superior hirak ne’e hatudu sira nia vontade atu hanorin,sei diside materia ne’e atu hanorin semester hira nian semester i ka semester II,maibé materia ida ne’e transversais bele hanorin iha semester ne’ebé deit depende ba dosente sira no depende ba desizaun Universidade nian atu komesa hanorin ba estudante sira husi Fakuldade ida ne’ebé deit no husi semester hira,”Diretor ne’e esplika

Iha sorin selu Formadora, Marisa Gonsalves husi Universidade Quimbra mós hatatutan,nia ajuda dezenvolve modul Centru Nasional Chega (CNC) bá Universidade sira iha Timor.

Ohin ita hahú formasaun ba formador professor Universitariu sira iha timor antes ba hanorin estudante sira hotu iha timor kona-ba modul CNC,modul centru Nasional Chega kona bá istoria sira iha Timor-Leste nian,maibé mós kona ba istoria konstrusaun dame nian kona ba justisa tranjisional nomós kona bá Direitus Umanus, lolos la’os deit kona bá istoria Timor-Leste oinsa istoria timor relasiona Direitu Umanus konstrusaun dame nian iha Timor-Leste,” nia afirma

Formadora ne’e dehan, iha CNC nia planu kovida nia nomós formadora iha Timor-Leste hodi dezemvolve kurikulu ida ne’e bá Universidade sira ne’ebé hakarak integra parte husi modul ne’e hotu sira nia kurikulu ba aban bainrua.

Ita fó formasaun hodi formador sira kona baá oinsa kontiudu modul CNC sira bele hanorin ba professor Universitariu sira,modul ne’e prepara elabora mais menus tinan ida,tanbá iha ema ne’ebé envolve husi timor ha’u mós involve ita presiza hare ba rekursu ne’ebé iha Timor-Leste, tanbá ita iha lista leitura ho lian tetun, lian Portugês no lian Inglish iha kazu estudu mós atividade fora husi aula ita elabora modul bazeia ba sentrada ba alunu leturzia ativu,” Tenik Formadora

Nia esplika,presiza hanoin didiak oinsa involve estudante sira iha atividade sira ne’e tenki mai ativu biblioteka oinsa nia bele sai estudante ne’ebé autonomu iha peskiza autonomu iha sira nia konstrusaun hanoin kritiku kapasidade analitika presiza tempu hodi dezemvolve kurikulu sira ne’e.

Iha sorin seluk Dosente Cezaltina Angela mós haktuir, normalmente formasaun sira ne’e ezemplu kuandu sira hasoru formasaun hanesan ne’e semana Ida ka oras ne’ebé mak diferente bele, formasaun ne’e loron ida sufisiente naton atu bele elabora modul sira prepara oinsa mak sira bele elabora diak liu tan materia sira, inklui materia ne’ebé mak prepara iha tempu aprendizajen, tanbà materia istoria sira inklina ona iha kurikulun Ensinu Superior nian.

Ami iha Departamentu Relasoes Internasionais (RI) ne’e ami iha tinan ida agora tinan rua ona tama bá materia nu’udar pakote kurikulu bá hotu iha formasaun Ensinu Superior ne’ebé formasaun ba loron 4 ne’e sufisiente atu hahú formasaun, ami espera katak la’os to’o iha ne’e deit,maibé bele kontinua ba beibeik atu nune’e bele hatene liu tan ami nia kapasidade ba ita nia elaborasaun ba modul sira relasaun ho materia istoria,ho esperansa katak ami bele hetan esperiensia iha elaborasaun ba materia pedagozia ne’ebé mak ami atu hala’o iha prosesu aprendizajen nian liu-liu materia istoria Timor-Leste nian.” Nia hakotu

Jornalista : Esperança Monteiro Soares
Editóra : Delfina Borges

banner 325x300