ESJ- ESTV Enkontru Hamutuk ho Diretóres no Adjuntus hodi Esklarese Papél ba Kargu Foun ne’ebé Sira Asume

banner 120x600

(DÍLI) Mudansa- Sekretariu estadu Ensinu Sekundáriu Jerál no Ensinu Sekundáriu Tékniku Vokasionál Domingos Lopes  Lemós  enkontru ho Diretór  no adjuntu foun sira hosi eskola  Ensinu Sekundáriu Tékniku Vokasionál no Ensinu Sekundáriu Jerál  hamutuk atus haat-núlu resin-walu hodi fahe informasaun relasiona ho sira papél ba kargu foun ne’ebé sira assume atu la’o tuir planu Ministeriu Edukasaun  nian

Objetivu husi enkontru ne’e atu fahe infórmasaun klean liu ba Diretór fóun sira hodi bele ajuda sira atu implementa servisu Diretór sira nian  iha eskola ida-idak.

“Ohin loron importante ba diretór sira no  adjuntus fóun Ensinu Sekundáriu Tékniku Vokasionál iha rai-lara sira hodi partisipa indusaun especifiku ba kargu fóun sira, tanba iha indusaun ne’e sei fahe mós infórmasaun detallu balu ba sira, nune’e bele sai bukae ida hodi nune’e bainhira fila ba ida-idak nia eskola bele implementa saida mak planu ministériu nian  ba future dezenvolvimentu  minisitériu edukasaun ninian”.Katak Sekretariu Estadu Ensinu Sekundáriu Jerál no Ensinu Sekundáriu Tékniku Vokasionál  Domingos Lopes  Lemós iha Salaun INfFORDEPE, Kinta-feira (/13/06/2024)

Governante ne’e esplika, materia  importante  ba diretór sira no adjuntu sira mak papél husi kargu ne’ebé mak sira hetan, nune’e sira bele hatene katak diretór no adjuntu nia papél ne’e saida, tanba dalabarak diretór no adjuntu sira simu tiha kargu maibé sira lahatene saida mak atu halo, tanba nemak iha materia balu liuliu enkuardamentu legál sira ne’ebé mak presija fó  atu nune’e sira bele apar  ho situasaun ida ne’e.

Diretór no adjuntu sira mai husi eskola Ensinu Sekundáriu Jerál  iha ema na’in 92 no  Ensinu Sekundáriu Tékniku Vokasionál ema na’in 56, totál hamutuk maka 148 diretivas eskola sira no hosi munisípiu  sanulu resin tolu la sura ho Raeoa.

 Sekretariu estadu salienta liu tan katak ba oin sira nia parte sei la autoriza komunidade sira ne’ebé loke klase paralelu iha nasionál no mós munisípiu.

“Agora dadauk ita orienta ona atu labele  iha klase paralelu ne’ebé dirije hosi komunidade ka komunidade mak loke nia eskola rasik maibé  tenki tuir prosedimentu legais ne’ebé maka  minisitériu edukasaun iha”.

Iha fatin hanesan reprezentate diretivas husi munisípiu Domingos Soares Amaral  hateten sente kontente tebes bainhira  tuir enkontru ne’e tanba enkontru ne’e hanesan fórmasaun jestaun ba kada diretivas sira hotu.

“Ha’u kontente tebes bainhira tuir enkontru ida ne’e tanba enkontru ne’e hanesan fórmasaun importante, liuhosi enkontru ida ne’e ami bele hatene óinsa mak bele jere eskola ne’e ba oin no ami promote katak sei halo mudansa maske eskola iha territoriu Timor laran tomak liu-liu iha ami nia eskola hasoru buat barak ne’ebé to’o agora la bele resolve. Ezemplu hanesan kona-ba  professór sira ne’ebé hanorin,  barak mak la tuir area ou background sira nian. Ba oin bele karik mezmu la’ós sira nia area maibé tanba sira tuir fórmasaun hirak  ne’e sufisiente ona ba sira atu bele jere eskola sira,” dehan nia

Reprezentante ne’e rekomenda ba governu liuhosi minisitériu edukasaun bele karik fórmasaun profesór sira ne’ebé  durante ne’e paradu hela komesa 2019  to’o agora barak mak seidauk hetan fórmasaun ba profesór sira, se bele karik mellora di’ak liu tan fórmsaun ne’e ba sira.

Iha sorin seluk  Diretór sensante Charles Fatima Guteres ne’ebé nomeia fila fali hanesan adjuntu atuál iha eskola Turízmu no Óspitalidade Bekora hatete,  sira iha ona planu  atu implementa  iha eskola liu-liu óinsa mak kapasita estudante sira iha area ne’ebé sira aprende ba.

“Liu husi enkontru ne’e atu bele fó biban ba  iha diretór no mós adjuntu sira atu bele iha preparasaun ne’ebé di’ak nune’e bainhira hala’o kna’ar tenke ho professionál,  no mós hala’o kna’ar tuir lei haruka nune’e bele halo servisu hamutuk ida ne’ebé mak di’ak ho profesór sira iha baze, ko’alia kona-ba mudansa bele dehan servisu ida ne’ebé maka la’ós kompetensia ba ema ida de’it maibé ami ho esperensia ne’ebé iha sei koko atu servisu hamutuk  no mós nafatin atu loke dalan liu-liu ba parseria sira bele tulun ami, parseria nasionál no mós parseria internasionál nune’e sira bele tulun ita iha parte balu ne’ebé ita presiza atu bele aselera lalais dezenvolvimentu ba eskola refere maibé tenke halo servisu hamutuk ho estudante nia inan-aman sira ho komunidade edukativa,” afirma nia

Adjuntu ne’e iha esperansa katak ho servisu hamutuk ne’ebé di’ak , nakloke no  transparante  ita bele aselera  dezenvolvimentu ba eskola. Sira iha ona planu ba eskola turízmu, koalia kona-ba eskola turízmu  mak eskola tenke  fórma estudante nune’e bele sai ajente dezenvolvimentu ba area turízmu signifika katak sira sei tau importansia liu ba iha abilidade tekniku, abilidade ba housekeeping, abilidade ba phone office, abilidade ba tein, abilidade ba suku no mós abilidade ba make up maibé parte importante liu mak ne’e  tenke kadi sira nia koñesimentu iha parte lingua atu nune’e  labele hamósu bareira  lingua “language barrier”.

Ekipa Media Mundasa

Editór : Veraka

banner 325x300