(Díli) Manleuana- (UN WOMEN), United Nations Entity for Gender Equality and the Empowerment of Women, servisu hamutuk ho sekretariu estadu protesaun cívil abertura aktividade forun nasionál ida ne’ebé mak foka liu ba hasa’e feto sira nia asessu ba finansa rezilente ba klima no teknologia inovativu.
Menezer UN women Dario de Sousa hatete, Iha aktividade ne’e hanesan Nasionál program Menezer UN women ba Programa Empoderamentu ekonomia feto nian, objetivu husi aktividade ne’e óinsa atu bele partihla informasaun no halo diskusaun espesifikamente ba inan feton sira ne’ebé hala’o sira nia negosiu, sira husi Munisípiu tolu hanesan Ermera, Viqueque, no Covalima.
“Iha aktividade ida ne’e ho ninia objetivu prinsipal ida óinsa atu bele partilha informasaun no halo diskusaun hamutuk, espesifikamente ba inan feton sira atu bele halo negosiu uja energia renovavel nune’e mak forun nasionál ne’e hala’o, nune’e inan feton sira ne’ebé partisipa iha aktividade ne’e, sira mai husi Munisípiu tolu hnesan ermera, viqueque no covalima, hodi bele fó mós informasaun ba sira, konaba óinsa atu foti desizaun bainhira dezastre akontese, tamba ohin sira halo mós diskusaun konaba, sensivel ba jeneru no aprosimasaun bazeia ba direitu humanu iha ambítu mudansa klimatíka no redusaun risku dezastre iha Timor-Leste”, dehan Menezer UN women Dario de Sousa ba jornalista sira foin lalais ne’e.
Nia informa, aktividade ne’e sei iha kontinuasaun no termina iha tinan 2027 ne’ebé tuir asina nota de entendimantu servisu hamutuk entrea UN women no protesaun civil.
“Aktividade ne’e ami sei iha kontinuasaun ne’ebé tuir ona asina nota entendimentu entre UN women, ho Sekretariu Estadu Protesaun Civíl, nune’e partisipasaun ba iha aktividade ne’e mai husi Sekretariu Estadu Protesaun Civíl, Xefi UN women, reprezentante husi Sekretariu Estadu asuntu igualidade, reprejentante husi Ministeriu Meiu Ambiente, inkhui mós partisipante sira husi Redesoru nain, Ngo lokal, Ngo Nasional, no Ngo internasional sira hotu”, nia afiram
Iha fatin hanesan partisipante Amelia Joana da Silva hatutan, nia sente kontenti no agradese hodi bele mai partisipa aktividade ne’e óinsa atu bele moderniza nia ho inan feto maluk sira iha negosiu enerjia renovavel, no mós iha ambitu mudansa klimatíku redus risku dejastre naturais
“Hanesan partisipante hau sente kontenti hodi bele tuir aktividade ne’e Atu bele intende no modernija ami feto sira hotu ne’ebe Mak hala’o negosiu Atu bele uja negosiu enerjia renovavel no mos iha ambitu mudansa klimatiku redus risku dejastre naturais, aproveita oportunidade ne’e mós hakarak mensajen hela ba hau nia inan feto maluk sira hotu ne’ebe halao negosiu Atu bele tuir formasaun sira hanesan ne’e hodi bele aumenta tan ita nia kapasidade estratejiku ida ba negosiu no mós hasa’e feto sira nia asessu ba Finansa rezilente ba klima no teknologia inovativu”, Nia hakotu
Estajiadu: Pedro Klau
Editora: Gaudencia Belo















