Polemika Naktuka, Xefe Negosiadór TL-Indonézia Tenke Adia Asina Tratadu Fronteira Terestres

banner 120x600

(Dili) Mudansa – Polemika fronteira iha área Naktuka, suku Bene-Ufe, sub-rejiaun Nítibe, Rejiaun Administrativa Espesiál Okusi Ambeno (RAEOA), husi ne’e maka Forum Organizasaun Noun Governamental Timor-Leste (FONGTIL) husu Xefe Negosiadór Timor-Leste ho nasaun viziñu Indonézia atu adia tratadu fronteira terrestre.

Tanba iha tinan 1904 Portugál no Olanda asina akordu ida hodi dada fronteira entre Timór Português no Timór Olanda ne’ebe daudauk ne’e ninia estaka ne’e sei ezisti hela, maka iha tinan 1914 kompleta asina akordu iha Tribunal arbitragen internasionál iha Fransa, hodi kompleta kona-ba liña fronteira entre Timor Portugál no Timor Olanda.

“Tanba ne’e mak ami rekomenda hodi ezizi ekipa tékniku hodi ba esplika no halo sosializasaun kona-ba estaka ne’ebé sira harii, husu Xefe Negosiador Timor-Leste no Indonézia atu adia asina tratadu fronteira terestres ne’e hodi fó oportunidade para deside tuir akordu Tribunal arbitrajen internasionál ne’ebé asina iha 1914 iha Fransa,” preokupasaun ne’e hato’o husi Esterlita Pereira nu’udar Portavoz bainhira hala’o Konferensia Imprensa iha Salaun FONGTIL, Kuarta, 24/01/2024.

Iha tempu hanesan pronvinsia 27 husi Indonézia ne’e uza nafatin fronteira arbitrajen internasionál ne’ebé deside ona ho pilar entre Timor-leste ho Indonézia, depois de Timor-leste restaura ninia Independénsia konsidera Naktuka pertense ba Timor-leste tuir akordu Internasionál 1914.

Depois de Timor-Leste restaura nia Independénsia iha 2002 ho nia konstituisaun ne’ebé preve iha artigu 20 Soberania e Konstitusionalidade no artigu 30 Cidadania no Artigu 4° kona-ba territóriu, artigu 6° kona-ba objetivu do estadu ne’ebé preve iha aliña a) no artigu 80 relasoens internasionais iha alínea 1. no artigu 90 kona-ba recepção do direitu internasionál alinea 3., no Artigu 490 Defesa da Soberania alínea 1.

Iha tinan 2018 Governu hasai rezolusaun ida iha tinan 2018 nu.22/2018 loron 5 de Dezembru nomeia Primeiru Ministru Atuál, hodi lidera ekipa negosiasaun fronteira terestre iha ne’ebé, daudauk ne’e kontinua sai preokupasaun ba povu Naktuka, tanba estaka ne’ebé ekipa tékniku Delimitasaun Fronteira husi Timor-Leste no Indonézia harii afeta ba rai agrikultura Naktuka nian, rai kuaze hektares 270.

Nia aumenta, sé akordu ida ne’e kontinua nafatin asina maka, sei afeta povu agrikultura iha Natuka sei la bele tan halo produsaun agrikultura inklui lakon rai eransa ba kultura lisan povu naktuka nian, akordu ida ne’e mós sei iha posibilidade povu iha Naktuka moris iha inseguransa no provoka konflitu entre povu Naktuka ho povu Oepoli.

FONGTIL husu entidade sira hotu-hotu atu apoiu máximu hodi asegura Timor-leste labele lakon nia rai pedasuk ida ne’ebé afeta ba soberania Timor-Leste nian tantu Terestre, Tasi no Lalehan atu labele lakon rai pedasuk, nune’e mós husu ba lia na’in sira iha Oe-Cusse, Autoridade, Organizasaun Rejistensia, Akademikus sira atu bele apoiu Governu Sentrál liu husi aprezenta provas konkretus kulturál no evidensias istórikus atu bele ajuda Governu Sentrál hodi foti desizaun.

Enkuantu ba ekipa Negosiadór delimitasaun fronteira, hodi akumula entidades ka ulun boot lisan sira iha Oe-Cusse, Xefe Suku, Komunidade, no Veteranu sira hodi hola parte iha desizaun ba delimitasaun fronteira entre povu naktuka ho povu Oepoli, husu mós kontribuisaun komunidade iha fronteira sira, atu apoiu no haforsa knaar instituisaun defeza no seguransa atu asegura jestaun fronteira ne’ebé di’ak no seguru, tantu iha liña fronteira Naktuka, Covalima no Bobonaro.

“Asina akordu entre Timor-Leste ho Indonézia ho aprosimasaun take and give ne’e atu dehan saida? (ita atu fo saida no simu saida husi akordu ida ne’e). Tanba ne’e husu Parlamentu Nasionál (PN) atu la bele retifika tratadu ba fronteira Tereste ne’ebé sei asina iha Jakarta Indonézia iha Loron 26 janeiru 2024,” nia hakotu.

Jornalista: Mariano Do Santos Abi
Editor: Felisberto F. Da Costa

banner 325x300