SEF: Halo Sensíbiliza bá Komúnidade Sira Oinsá Proteje Rekursu Naturais Timor-Leste

banner 120x600

(Liquiça Mudansa– Sekretariu Estadu Floresta halo sensibílizasaun bá komúnidade sira iha Suku Ulmera Post- Adminitrativu Bazartete Munisipiu Liquiça kona-bá konsúlta públiku atu Prevensaun, protesaun bá rekursu naturais iha area kosteira no oinsá atu proteje rekursu naturais iha Timor-Leste prevensaun bá sunu rai arbiru.

Ami halo sensibílizasaun no sosiálizasaun sira ne’e bá komúnidade sira kona-bá enkuadramentu legais sira ne’ebé fó kbi’it hodi ita bele kuda no proteje bá rekursu naturais ne’ebé iha, oinsá atu halo prevensaun iha area kosteira liu-liu ai-sunu no ai-komersiál balun ne’ebé durante ne’e hetan estragus maka’as iha area foho lolon no kosteira,” Dehan SEF Fernandino Vieira da Costa bá Jornálista sira iha Suku Ulmera, Tersa-Feira ne’e (30/07/24)

Nia hateten, iha loron 30 fulan Jullu tinan 2024, Sekretariu Estadu Floresta halo konsúlta públiku ne’ebé involve Prezidenti Autóridade Munisipiu Liquiça , Autóridade Lokál nomós Komúnidade sira ho objetivu atu protesaun konservasaun bá rekursu naturais no floresta ne’ebé iha.

Iha dekreitu lei Númeru 6/2020 kona-bá rejime Juridiku protesaun konservasaun bá biodiversidade ne’ebé iha rai laran, aproveita oportunidade ida ne’e hamutuk ho PAM Liquiça atu fahe informasaun parte sensibílizasaun bá komúnidade sira iha Suku Ulmera, komúnidade sira iha obrigasaun hamutuk bele fó protesaun konservasaun bá biodiversidade sira, tantu flora no fauna tuir dekreitu lei ne’ebé mak iha,” Nia afirma

Governante ne’e dehan, konsúltasaun públiku ida ne’e importante durante periodu naruk komúnidade sira dala ruma dehan falta sensibílizasaun no informasaun ho nune’e invólve komúnidade, Autóridade Lokál no estudante sira atu partisipa programa ne’e hodi rona atu iha obrigasaun atu fó nafatin sira nia kontribuisaun bá desenvólvementu setor floresta nia.

Bazea bá Polítika Governu da-IX nia liu hosi Sekretariu Estadu Floresta iha programa hamutuk sanulu resin-haat (14), oinsá atu nafatin promove baze legais sira ne’ebé iha rai laran hodi nune’e ita hotu hakruk bá lei sira ne’ebé vigóra ona iha rai laran , atu bele fó kontribuisaun bá desenvólvementu setór floresta, ita iha animál lubuk ida mak Estadu bandu hanesan, rusa, kakatua baber kinur, kakatua beber mutin nomós loriku kinur, loriku baber mean no pombu, husu bá komúnidade sira hahu ohin bá oin tenki fó protesaun bá Biodiversidade sira ne’ebé tuir dekreitu lei bandu ema labele kasa,” Nia dubliña

Iha fatin hanesan Prezidenti Autóridade Munisipiu Liquiça (P-AML) Paulino Ribeiro hatete, husu bá Inan-Aman sira haki’ak animál tenki tau iha nia fatin labele husik livre hodi estraga ambiente sira.

Tinan barak ona ita nia konsiénsia husik animál ne’e la iha konsiénsia, tanbá ne’e mak husu bá komúnidade sira tenki iha konsiénsia hodi bele kuidadu ai-horis sira ne’ebé mak ita kuda ona, atu nune’e Munisipiu Liquiça tenki buras, nomós tasi-ibun sira ne’e ita bo’ot sira kuda ai-funan sira hamutuk ho Xefi-Suku Xefi-Aldeia sira hodi kontinua kuda ai-funan atu nune’e ambiente bele di’ak,” Nia Haktuir

Prezidenti Autóridade Munisipiu Liquiça (P-AML) akrésenta katak, Iha Nasaun Demokrátika tenki kuidadu ambiente no florestas sira, atu nune’e ema seluk bele mai vizita iha rai ida ne’e, hakarak Proteje Turizmu maibé ai-horis la iha oinsá atu atrai turista sira mai vizita, no husu bá komúnidade sira tenki tau atensaun bá Floresta sira.

Iha sorin seluk Xefi-Suku Ulmera Martino Correia agradese bá Sekretariu Estudu Frorestas (SEF) bele mai iha Suku ulmera atu fahe informasaun kona-bá konserva rekursu naturais iha area kosteira, tanbá ne’e eventu ida ne’e inportante tebes bá komúnidade atu sira bele hatene saída mak sira halo bá iha aban bainrua nian.

Aktividades ida ne’e inportante lós bá ami, tanbá ne’e agradese bá SEF nia partisipasaun atu bele mai fahe informasaun ida ne’ebé di’ak, tanbá komúnidade sira tenki hatene saída mak halo bá iha rai ida ne’e liu-liu ita nia rekursu ai-laran tuan sira atu proteje no konserva ita nia floresta sira atu labele hamosu dezastre iha ita nia rai tinan bá tinan,” Nia hakotu

Jornálista : Gaudeçia Belo
Editóra: Delfina Borges

banner 325x300