(DILI) Mudansa – Asosiasaun Portu Timor-Leste (APORTIL) hamutuk ho Ministru Kransporte no Komunikasaun realiza serimónia tomada dé pose ba Presidente Konsellu Administrasaun (PKA) APORTIL foun Feliciano da Costa Coréia ba períodu 2022-2025.
Ministru MTK Jose Agustinho da Silva informa, Ida ne’ebé hetan konfiansa tenke hala’o Knaar ho responsabilidade tuir regra, tenke iha onestidade no defende integridade interese estadu Timor-Leste nian, oinsá bele asegura integridade iha parte marítima no kumpre mós orientasaun superiór sira.
“Hau la iha problema individu ho imi ha’u-nia maibé interese mak atribui ida ne’ebé iha konfiansa hala’o Knaar ho responsabilidade tuir regra, ha’u nia rekezitu ne’e simples primeiru imi tenke onestu, segundu tenke loyal ba hirarkia, tenke kumpre orientasaun husi superiór sira ne’ebé ha’u fó,” dehan Ministru Jose Agostinho da Silva ba Jornalista iha salaun MTK Kaikoli Dili, Sexta 24/03/2023.
Nia relata, hare mós ba kondisaun Aportil ba oin sei iha reabilitasaun ho moderniza portu antigu ne’ebé durante funsiona no fasilita operasoens no sentru ba pasajeiru tanba ne’e ba oin sei reabilita di’ak liu portu foun Tibar.
“Kondisoens sira iha ne’ebá liuliu liga ba servisu ekipa, karik iha ita-nia forsa do traballu sira ne’ebé menus oinsá bele halo kompletu maibé tenke prienxe rekezitu no husu atu mellora ita-nia servisu nune’e sira bele kompleta malu servisu efisiente, efikáz hodi fasilita servisu durante sira nia mandatu,” nia haktuir.
Iha sorin seluk, atuál Presidente Konsellu Administrasaun APORTIL Feliciano da Costa Coréia argumenta, ba oin nia mós sei servisu tuir orientasaun sira ne’ebé husi ministru fó no sei hare mós ba prosesu sira sei estuda tuir formasaun no desizaun husi dalan legál ne’ebé eziste.
“iha orientasaun tuir diskursu ministru nia ema foun ne’ebé delega hela ba konsellu administrasaun, hanesan prezidente konsellu hamutuk ho ha’u-nia vogál tékniku sei hare prosesu sira no mós ita sei estuda depois maka halo kolokasaun no desizaun tuir dalan legál ne’ebé eziste,” Feliciano afirma.
Nia realsa, hare mós kondisaun Ró NAKROMAN ne’ebé sempre iha fallansu sei bele rezolve ba Preokupasaun sira ne’e, inklui mós halo diskusaun ba reseitas liuliu oinsá masimiza ró ahi pasajeiru ne’e ba hamosu kanál reseitas foun no mós Pakote esensiál sira hotu.
“Durante ne’e ita-nia hare Ró ahi Nakroma de’it ho ró privadu Ida susesu, situasaun ida ne’e depoizde 2022 ita hare ró ahi ita-nia Berlin Ramelau ne’ebé bele akumula pasajeiru sira no mós ita sei halo operasaun ida ne’e mak ami na’in hira konsellu sei hare hodi hadi’a,” Prezidente ne’e hakotu.
Estajiada : Isabel de Fatima/Remigia Locatelli
Editór : Orlando Magno