Estudante UNTL Hatudu Solidariedade ba Cuba Liu Husi Semináriu Internasionál

(Díli- Caikoli) Estudante husi Departamentu Dezenvolvimentu Komunitáriu, Fakuldade Siencia Sosiais e Politica, Universidade Nacional Timor Lorosa’e (sigla- UNTL), hamutuk ho Asosiasaun Amizade Cuba–Timor-Leste organiza semináriu ida ho tema “Ekonomia Solidariedade Internasional” atu hatudu solidariedade ba nasaun Cuba.

Tuir estudante Francisco Amaral hatete, atividade ne’e konvida mós oradores internasional sira husi Cuba no Angola atu partilha sira nia ideia no esperiensia kona-ba solidariedade sosial iha mundu.

“Semináriu ne’e iha objetivu atu fó inspirasaun ba estudante no komunidade atu hamutuk hanoin kona-ba solidariedade entre nasaun sira, liu-liu ba nasaun ne’ebé enfrenta difikuldade ekonomia no sosial”. Dehan Francisco Amaral iha sala auditorium FCSP, 11/03/2026.

Francisco hatete, tema ekonomia solidariedade importante tebes, tamba iha momentu atual Cuba hasoru krize ekonomia no tamba restrisaun ekonomia husi United States.

“Semináriu ne’e la’ós deit atu diskute problema, maibé atu hatudu solidariedade no apoiu moral ba povu Cuba. Ha’u fiar ita hotu sei lembra katak durante tinan barak liubá, Cuba kontribui barak ba dezenvolvimentu rekursu umanu iha Timor‑Leste, liu-liu iha área saúde no edukasaun, inklui formasaun ba estudante medisina sira”. Dehan nia

Iha sorin seluk, akademiku Antero Bendito da Silva esplika katak solidariedade mak prinsipiu ida ne’ebé hakerek ona iha Konstituisaun Timor-Leste, liu-liu iha Artigu 10°, ne’ebé koalia kona-ba relasaun amizade no solidariedade ho povu sira iha mundu

“Krize bele mosu tanba fatores barak, hanesan desigualdade sosial, mal governasaun ka presaun husi rai-liur. Iha kazu Cuba, embargo ekonomia husi United States halo difisil ba dezenvolvimentu ekonomia no relasaun komersial ho nasaun seluk, ne’ebé mos kria problema sosial hanesan falta ai-han”. Dsehan Antero Bendito da Silva.

Nia hateten katak nasaun sira hanesan Timor-Leste no Angola mós iha esperiénsia luta depois de ukun-rasik, ne’ebé hatudu katak krize bele akontese depois independénsia tamba falta rekursu ka mudansa iha situasaun global.

“Semináriu ida ne’e la’ós deit atu koalia teoria, maibé atu loke estudante sira nia hanoin atu buka ideia no politika públika ne’ebé bele ajuda nasaun sira hasoru krize iha futuru,” dehan Dr. Antero.

Nia mós hateten katak solidariedade la’ós deit liafuan, maibé presiza hatudu iha asaun konkretu. Durante tinan barak, Cuba kontribui barak ba edukasaun no saúde iha Timor-Leste no Angola, nune’e mos estudante sira hetan oportunidade atu estuda iha Kuba.

“ha’u husu ba estudante sira atu la halo solidariedade iha surat de’it, maibé presiza tau iha prátika liu husi diskusaun akademiku, peskiza no asaun sosial sira, fiar katak ideia ne’ebé hato’o husi estudante universidade bele sai baze ba politika públika iha futuru, bainhira estudante sira sai lider nasaun nian.” nia hakotu

Entretantu iha semináriu ne’e, estudante sira hamutuk ho Asosiasaun Amizade Timor-Leste ho Cuba hodi halo deklarasaun simples ida atu reafirma solidariedade ba povu Cuba, tamba krize alimentasaun no ekonomia ne’ebé agora akontese iha rejiaun Latin America.

Jornalista : ekipa Media Mudansa

Editor : Francisco Pereira